Cultiva condimente!

Desi adaugarea unor condimente in gradina poate parea un plan prea ambitios, unele plante inrudite cu ghimbirul, precum nucsoara, galgantul, curcuma pot fi cultivate in zone cu clima mai calduroasa. Alte mirodenii pot fi cultivate cu usurinta doar in regiuni cu clima tropicala. Plantele pot adauga frumusete gradinii, iar aromele si gusturile lor intense vor fi o revelatie pentru gatit.

1. Cardamon (Elettaria cardamomum)

Cardamonul este un membru al familiei ghimbirului. Este o planta perena cu rizom care formeaza un grup dens de tulpini cu o aroma calda si condimentata si flori parfumate. Pastaile uscate sunt adaugate la dulciuri, cafea persana, praful de curry, sos chutney, muraturi si in multe mancaruri asiatice. Florile apar in mod normal doar in climatele calde si tropicale. Frunzele pot fi si ele utilizate – ca un invelis in care sa fierbi, coci sau frigi cartofi dulci, peste, carne de porc si pui, imprimand acestora o aroma incantatoare. Nucsoara este mai rezistenta la frig decat majoritatea membrilor familiei ghimbirului si va putea supravietui catorva ingheturi. Dupa ultimul inghet, taie frunzele deteriorate de iarna si curand se vor produce grupuri abundente de frunze noi. Poate fi inmultit prin rizomi plantati primavara la 5 cm sub suprafata solului. Ar trebui cultivati pe un sol ingrasat cu generozitate, ud, bine drenat aflat intr-o locatie insorita.

2. Galangal (Alpinia galanga)

Cunoscut si sub denumirea de galangal mare sau ghimbir de Siam, acest membru al familiei ghimbirului este originar din Asia de Sud-Est. Formeaza un grup rizomatos cu mai multe tulpini, fiecare atingand doi metri in inaltime, cu frunze lungi, cu limbul lat. Rizomii se folosesc la gatit si pulpa sa alba sau de un galben pal are o aroma asemanatoare cu o usoara unda de miros de pin. Galangalul mic, numit uneori crinul invierii (Kaempferia galanga) este o alta planta, ai carei rizomi sunt de asemenea folositi ca si condimente; ei au un parfum de ghimbir piperat. Planta produce smocuri si flori la nivelul solului. Galangalul creste mai bine in locuri usor umbrite in regiuni temperate calde pana la cele tropicale si prefera un sol umed, bine ingrasat, bine drenat. Poate fi inmultit prin rizomi – plantati la aproximativ 5 cm in sol, primavara – sau cumparat sub forma de plante in ghiveci de la specialistii in ierburi aromatice si in serele cu plante tropicale.

3. Ghimbirul ( Zingiber officinale)

Ghimbirul este o specie perena cu rizomi originara din Asia tropicala. Formeaza manunchiuri de tulpini de 90 cm inaltime cu frunze late dispuse alternat. Florile in forma de spic sunt galbene patate la varf cu purpuriu. Rizomii indesati, de un galben pal, numiti „maini”, sunt partile utilizate pentru gatit. Ghimbirul are nevoie de conditii de clima calda temperata pana la subtropicala, o locatie insorita si sol bogat, umed, bine drenat. Rizomii sunt recoltati de la sfarsitul verii pana toamna, pentru a putea fi folositi in stare proaspata. Pot fi cultivati din segmente de rizomi; primavara planteaza segmentele, fiecare sa aiba doi-trei muguri, cm la 5 cm sub nivelul solului. Alternativ, poti cumpara plante cultivate in ghivece dela specialisti in ierburi aromatice sau sere cu plante tropicale.

4. Anasonul stelat (Illicium verum)

Anasonul stelat chinez este un ingredient esential in pulberile cu cinci condimente, utilizate pe scara larga cu carnea de rata, pui si porc in mancarurile chinezesti; la fel si in mancarurile din Vietnam, Indonezia si Malaezia. In Europa este folosit in diferite lichioruri si aperitive, mai ales paste, absint, anisette si vestitele Sambuca si Galliano. Are in comun cu anasonul, substanta anetol, care ii da aroma puternica. Copacelul este vesnic verde, originar din China sudica si Vietnam cu flori atractive in forma de stea, de culoarea fildesului.

Condimentul se obtine din pastaile in forma de stea uscata din fructul de culoare verde. Poate fi inmultit prin seminte primavara sau prin butasi colectati toamna devreme. Doua alte specii pot fi confundate cu anasonul stelat chinezesc: anasonul stelat japonez (I. anisatum) si cel nord american (I. floridanum). Este foarte important sa cumperi specia chinezeasca. Specia japoneza are frunze aromate utilizate ca o tamaie dar care sunt foarte toxice daca sunt ingerate. Cele doua specii au un aspect similar, iar anasonul stelat japonez este un arbust ornamental popular in Australia.

5. Curcuma (Curcuma longa)

Curcuma este un membru al familiei ghimbirului. Este o planta perena cu rizomi care creste in grupuri inalte de aproximativ 1 m cu frunze verzi, late, usor aromatice. Florile de un galben pal pana la portocaliu formeaza spicuri dense. Rizomul este utilizat ca si condiment. Este subtire si ramificat cu o pulpa de un portocaliu stralucitor cu o aroma puternica. Curcuma este folosita si ca un colorant in mancaruri dand orezului si altor feluri o culoare aurie. La gatit, foloseste o bucata de 2,5 cm de rizom de curcuma proaspat cules pentru fiecare jumatate de lingurita de condiment uscat recomandat in reteta. Cojeste rizomul, taie-l in bucati si marunteste-l cu un pic de apa intr-un blender. Curcuma este inmultita primavara din rizomi plantati la aproximativ 5 cm in sol. Are nevoie de un sol bogat, umed, o vara lunga si calda si un loc insorit. Poti cumpara planta in ghiveci de la specialistul in ierburi aromatice sau serele cu plante tropicale. Partea aeriana a plantei se usuca in fiecare iarna si partea subterana va tolera ingheturile ocazionale.

6. Vanilia (Vanilla fragrans sinonim cu V. planifolia)

Pastaile de vanilie provin de la o orhidee tropicala destul de usor de cultivat in conditii de umiditate tropicala, intr-un loc usor umbrit. De asemenea, are nevoie de sezone distincte uscate si umede, deoarece florile apar dupa sezonul uscat. Pot fi cultivate cu succes intr-o sera. Orhideea este cataratoare – creste pana la 7-8 m inaltime inainte sa inceapa sa infloreasca – asa ca prezenta unui suport, precum un stalp este esentiala. In natura, radacinile aeriene ajuta planta sa urce pana la 15 m inaltime. Dar cand este cultivata, plantele sunt dirijate in jos dinspre varful suportului lor pana la o inaltime convenabila pentru polenizare si recoltare. Plantele sunt inmultite prin butasi colectati din varf, care au 1 m sau mai mult lungime si au ultimele doua sau trei frunze de la baza indepartate. Insereaza butasii in sol bogat in humus, acoperit cu mulci pe locul unde vor creste. Alternativ, butasii pot fi pusi sa dea radacini in ghivece umplute cu un amestec de sol aerat inainte de a fi plantati afara.

Florile aromate, cerate, de un galben verzui apar dupa al doilea sau al treilea an de viata si au nevoie de polenizare artificiala cu mana. Pentru a face acest lucru, foloseste o scobitoare pentru a transfera polenul de pe stamine pe varful lipicios al stigmatului. Dupa aceasta, se vor forma dupa un timp 30 pana la 100 sau mai multe pastai lungi, verzi, pe tulpinile cataratoare mature, daca polenizarea a avut succes. Pastaile sunt recoltate peste 6-9 luni mai tarziu, cand varfurile lor incep sa se ingalbeneasca. Boabele sunt fermentate si uscate pentru a fi utilizate, culoarea finala fiind un maro foarte intunecat cu cu un luciu uleios. Plantele sunt tunse dupa recoltare pentru a indeparta tulpinile slabe si batrane.

Sursa:Click

A pune condimente in mancare nu e doar o dovada a faptului ca stii cum sa le folosesti; daca stii ce contin si continui sa le utilizezi poate fi chiar o dovada de dragoste pentru cel care va gusta din bucate. Pentru ca anumite condimente au chiar puterea de a preveni boli.

Iar cel mai banal dintre condimente este piperul negru. Extrem de popular, nu degeaba este numit si „regele condimentelor”. Nu numai ca grabeste digestia, dar stimuleaza si apetitul, conform Suite101.com. In plus, ajuta la arderea grasimilor si transformarea lor in energie, stimuland scaderea in greutate.

Nucsoara, supranumita si regina condimentelor, protejeaza de probleme digestive, fiind totodata si un stimulent, crescand apetitul.

Cuisoare, din pacate folosite la noi aproape exclusiv in vinul fiert, reprezinta un ingredient popular in bucataria indiana. Acizii grasi omega 3, magneziul, calciul, dar si fitonutrientii fac ca acest condiment sa fie unul extrem de sanatos. Previne problemele digestive, stimuland productia de enzime.

Nu numai ca ajuta digestia, dar imbunatateste si circulatia si grabeste metabolismul. In plus, neutralizeaza efectele poluantilor din mediul inconjurator, avand si proprietati anti-inflamatoare, ceea ce inseamna ca articulatiile nu te vor mai supara atat.

Scortisoara este folosita inca de pe vremea romanilor, dar si de catre indieni sau chinezi, gratie proprietatilor sale medicinale.

Calitatile sale de antioxidant, antibacterian si antimicrobian se reflecta asupra starii de sanatate. Coboara colesterolul, valoarea trigliceridelor si nivelul de zahar din sange, amelioreaza stresul saun starea de tensiune si imbunatateste memoria. Este cu succes folosita ca si remediu pentru raceala, greata si diaree.
Sursa:Click

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s